Salariul minim pe economie (Rumänisch)

• Drepturi și termene
• Plăți speciale
• Sporuri și bonusuri
• Contribuții în natură
• Evidența orelor de muncă
• Control

De la 1 ianuarie 2015 există în Germania un salariu minim legal general aplicabil. Acesta este valabil pentru toți salariații și toate salariatele din Germania. Începând din data de 1 ianuarie 2026, salariul minim brut pe oră se ridică la 13,90 euro, iar de la data de 1 ianuarie 2025 acesta va fi majorat la 14,60 euro (brut).

Salariul minim legal se aplică indiferent de amploarea activității desfășurate și de naționalitatea salariaților. Acesta se aplică așadar și lucrătorilor cu regim de muncă redus (așa-numitele minijob-uri), lucrătorilor/lucrătoarelor sezonieri/sezoniere și forței de muncă din străinătate care lucrează în Germania. Aceștia au dreptul să primească salariul minim pe economie, indiferent dacă sunt angajați la un angajator din țară sau din străinătate.

Salariul minim legal nu se aplică salariaților cu vârsta sub 18 ani fără pregătire profesională încheiată. Sunt excluși/ excluse de a beneficia de salariul minim legal (pe durata primelor șase luni după începerea unei activități lucrative) și salariații și salariatele înregistrați/înregistrate în prealabil ca șomeri/șomere pe termen lung.

În principiu, salariul minim pe economie se aplică și stagiarilor și stagiarelor. Fac excepție de la această regulă

• persoanele care urmează un stagiu de practică obligatorie pe durata parcursului școlar, în cadrul unui curs profesional sau al unui program de studii,
• persoanele care urmează stagii de practică benevole în cadrul pregătirii profesionale sau pe parcursul studiilor superioare,
• precum și persoanele înscrise la un ciclu de practică de orientare profesională cu o durată de până la trei luni.

Drepturi și termene

Salariații și salariatele pot beneficia de salariul minim pe economie pentru fiecare oră de muncă prestată în perioada de contabilizare (de obicei luna calendaristică). Aceasta se aplică și în caz de ore suplimentare lucrate.

Angajatorilor le revine obligația de a plăti salarium minim în termenul prestabilit prin contract. Plata trebuie efectuată cel târziu în ultima zi bancară a lunii care se succede celei în care a fost prestată munca. De la această regulă se poate deroga doar în condiții strict delimitate de utilizarea unui cont de timp de muncă asupra căruia s-a convenit în scris. În cazul în care ultima zi a lunii calendaristice este o zi de sâmbătă, duminică sau o sărbătoare legală, obligațiile angajatorului privind plata salariului minim pe economie trebuie îndeplinite cel târziu în ziua precedentă.

Plăți speciale

Plățile speciale, cum ar fi primele de Crăciun sau indemnizațiile de concediu sunt plătite în plus față de salariul minim. Condiția prealabilă este ca acestea să constituie o contraprestație pentru munca depusă și să fie plătite angajatului în mod irevocabil.

Nu sunt vărsate însă în plus plățile speciale efectuate sub rezerva revocării sau plăți vărsate angajaților cu vechime îndelungată. Plățile pot fi vărsate în plus doar în cazul în care sunt efectuate în aceeași perioadă de contabilizare. Prin urmare, în cazul facturării lunare, se poate efectua o plată specială în plus față de salariul minim doar în luna în care a fost contabilizată plata respectivă.

Sporuri și bonusuri

În principiu, vor fi plătite în plus față de salariul minim sporurile și bonusurile care reprezintă o contraprestație pentru munca depusă. Aceasta se aplică, de pildă, în cazul sporului pentru munca în schimburi sau a sporului prevăzut pentru condiții de muncă deosebit de grele sau pentru munca în zilele de sărbători legale sau duminica. Nu se plătesc însă în plus sumele pe care angajatorul este obligat să le plătească în baza unor dispoziții legale. Acesta este cazul în privința sporurilor prevăzute pentru munca de noapte.

Contribuții în natură

Angajatorul le datorează angajaților salariul minim sub formă monetară. Acest drept nu se poate înlocui prin achitarea unor contribuții în natură. Doar în cazul lucrătorilor sezonieri este posibil ca angajatorul să deducă din salariul minim, în limite stricte, cheltuielile de cazare și masă.

Evidența orelor de muncă

Pentru garantarea plății salariului minim pentru munca prestată, angajatorii au obligația, în anumite cazuri, să țină evidența timpului de lucru al salariaților și salariatelor. Această obligație există pentru toți lucrătorii și toate lucrătoarele cu regim redus de muncă (așa-numitele minijob-uri), cu excepția persoanelor angajate în gospodării private. Mai departe, această obligație există și în anumite sectoare, de exemplu în

• domeniul construcțiilor,
• în restaurante și pensiuni,
• la curățenia clădirilor,
• în industria forestieră și a cărnii, precum și
• în sectorul transporturilor și în cel logistic.

Cu toate acestea, se poate renunța la obligația de ținere a evidenței în cazul în care se depășesc anumite praguri salariale.

Nu există cerințe formale în ceea ce privește obligația de ținere a evidenței orelor de muncă prestate; este suficientă și o evidență manuală. Importantă este însă consemnarea începutului, a sfârșitului și a duratei timpului de lucru zilnic în termen de o săptămână după ziua în care a fost prestată munca.

Control

Autoritățile Vamale controlează respectarea plății salariului minim pe economie. De aceasta răspunde unitatea „Garda Financiară Muncă la Negru“.